INTERVIU cu Niky Vrabie, director DSVSA Bacău după ce un mistreț infectat cu pestă porcină a stat două săptămâni pe câmp: Situația este complicată pentru că avem instrumente foarte, foarte slabe – FOTO / VIDEO

Ciobanul avea stâna pe un câmp din apropierea casei lui. Acolo a văzut un porc mistreț, care dădea semne de boală și pe care de altfel l-a și filmat, dar nu a anunțat pe nimeni despre prezența mistrețului. Ulterior, ciobanul a constatat că doi dintre porcii lui sunt bolnavi, iar verdictul a fost clar: pestă porcină. Al treilea a fost împușcat pentru că exista riscul să fie infectat și el. Nimeni nu a știut de cadavrul acelui mistreț, care, se pare, ar fi sursa focarului din curtea ciobanului. Târziu a fost ridicat de pe câmp cadavrul animalului sau ceea ce a mai rămas din el.

INTERVIU cuNiky Vrabie – director Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Bacău

Cum comentați faptul că România s-a umplut de pestă porcină africană iar în județul Bacău un mistreț a stat cel puțin două săptămâni mort pe câmp, fără ca nicio instituție să știe de el? Asta în condițiile în care un cioban care a văzut mistrețul, atât în agonie, cât și cum a fost mâncat de alte animale, s-a trezit că porcii lui domestici au murit de pestă.

Niky Vrabie: În România suntem într-o situație extrem de complicată pentru că avem la îndemână instrumente foarte, foarte slabe de a gestiona această boală. Și pe lângă toate aceastea, rezervorul natural de virus, mistrețul, nu este redus la un număr corespunzator, care ar reduce mult riscul de transmitere a bolii. Una dintre problemele mari este factorul uman care a transmis boala prin transporturile ilegale de suine în toată țara. Porcii au fost duși din zonele infectate în zonele indemne de boală. În astfel de cazuri, sancțiunea contravențională trebuia să fie transformată într-una penală.

Avem cazul din satul Nănești, comuna Parincea, acolo unde un cioban a văzut un mistreț care prezenta semne că ar fi infectat cu pestă porcină, și care, ulterior, a murit, dar nu a anunțat autoritățile sau instituțiile abilitate. Ce măsuri se pot lua împotriva lui? Mai mult, s-a confirmat că acel cioban și-a dus pesta porcină în propria ogradă, dovadă fiind cei trei porci care i-au murit.

N. V.: Ciobanul trebuia să ne informeze pentru a putea interveni, dar nu a făcut-o. Legea stipulează anunțarea de către proprietarii de exploatații a cazurilor de morbiditate și mortalitate domestică. În cazul de față, la mistreț, nu poate fi sancționat. Avem colaborare cu fondurile de vânătoare, dar acest caz le-a scăpat. Acel cetățean avea datoria morală să ne informeze…

Recunoașteți că acest mistreț le-a scăpat și paznicilor din fondul de vânătoare din zona Parincea?

N. V.: Se poate întâmpla. Ei fac patrulări pe un teritoriu destul de mare și numărul insuficient de angajați generează astfel de situații.

E cod roșu de pestă porcină în România?

N. V.:Este un cod roșu. Reducerea numărului de mistreți este esențială chiar dacă este un moment foarte tardiv. Suntem în partea a III-a cu restricții foarte dure la porc viu și la produse din carne. E foarte posibil să ne introducă în partea a IV-a, zona endemică, cum este Sardinia, și atunci suntem blocați total la comerțul intracomunitar și exportul în țări terțe. Este o situație foarte, foarte gravă.

În momentul în care apare un focar de pestă porcină, se face și recensământul porcilor din localitatea respectivă. În aceste condiții, apare și acea isterie în rândul oamenilor, care ori își sarifică animalele, ori le vând acelor samsari, pe prețuri de nimic, și nimeni nu mai poate controla efectivele. Se întâmplă acel fenomen despre care spuneați la început: transportul ilegal de pestă porcină… De ce nu există o bază de date clară, astfel încât într-un moment de acest gen, să se cunoască numărul porcinelor din zonă ?

N. V.: Există o bază națională de date, dar nu se poate urmări numărul exact de animale din curtea omului. Fiecare curte ar trebui să aibă câte un jandarm, adică un medic veterinar la fiecare gospodărie. E greu. Acea isterie a generat difuzarea bolii în toată România. O isterie generată de neînțelegerea fenomenului și de necunoașterea legislației de către crescătorii de animale. În astfel de momente, toți încearcă să-și salveze animalele sacrificându-le ori vânzându-le. Atunci apar și acești cioclii, acești intermediari le cumpără porcii pe prețuri de nimic și îi duc în alte zone și așa se ajunge peste tot în România.

Credeți că autoritățile locale s-au implicat îndeajuns în astfel de situații?

N. V.: Nu exagerez. Avem zeci de adrese transmise atât la autoritățile locale, cât și la fondurile de vânătoare, la exploatațiile comerciale, la primării, pentru a preveni apariția și difuzarea pestei porcine. Instrumentele sunt extrem de slabe în a controla, combate și a preveni pesta. Nu ai decât profilaxie nespecifică, adică să înveți omul să transmită informația că nu trebuie să cumperi porci de la negustori, că trebuie să-și schimbe încălțămintea și îmbrăcămintea la intrarea în adăpostul animalului. Eventual, un filtru la intrarea în exploatație. Noi am încercat să transmitem informațiile, dar se pare că această conștientizare nu și-a făcut efectul.

Ordinele date din birouri se potrivesc în teren?

N. V.: Din păcate, în România, nu s-au luat cele mai bune măsuri când a apărut pesta. Numărul mistreților trebuia redus la minimum. Trebuie respectată densitatea, care este mare – 0,5 pe kilometru pătrat, la mistreț. Inclusiv modul în care se transportă porcii în România nu a fost sancționat cum trebuie. Contravenția trebuia să se transforme în sancțiune penală.

Acum e prea tarziu…

N. V.: Este prea târziu. Este prea târziu să mai facem ceva…

Pestă porcină a fost și în Ungaria, dar și în alte țări, dar situația s-a rezolvat…

N. V.: O țară mai mică. S-au organizat mai bine ca noi. Și Cehia, și Polonia s-au organizat mai bine ca noi. Lipsa de decizie a dus la această situație.

Câte focare sunt în județul Bacău?

N. V.: Avem un singur caz, la mistreț, în zona Sascut, iar acum așteptăm rezultatele pentru mistrețul de la Parincea. În schimb, avem două focare la Parincea și la Pârjol. Aici, am rezolvat problema din faza de suspiciune. Am luat măsura radicală de a ucide toți porcii din gospodărie. Am supervizat ecarisarea și îngroparea acestora, după care am pus sub supraveghere oficială exploatația. Am făcut dezinfecția la final. Un porc era supect de pestă, iar 31 de porci au fost uciși preventiv. E vorba de o crescătorie de porci nonprofesională. Și aici e o problemă pe care Ministerul Agriculturii trebuie să o rezolve. Nu e normal să crești 30, 40 sau 50 de porci și să fii nonprofesional.

E greu să conduceți instituția în momentul de față?

N. V.: E greu. Sunt obișnuit. Sunt situații critice tot timpul. Tot timpul este o criză.

Vă gândiți să vă dați demisia?

N. V.: Nu știu. Mă mai gândesc. Nu-mi plac dezordinea și lipsa de decizie. Lucrurile pot fi rezolvate numai dacă este o comunicare bună de la nivel central la nivel local și împăcată toată cu o chestiune politică corectă.

Dacă ați fi șef la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, ce măsuri ați lua?

N. V.: Ar trebui evaluată toată situația foarte rapid. Pesta porcină este un punct foarte important al unei discuții, la nivel central, de luare a unor măsuri radicale care să o stopeze. Avem modul de acțiune al unor țări care au gestionat foarte bine situația, cum sunt Polonia sau Ungaria. Dacă nu știi ce ai de făut, trebuie să împrumuți din modul bun de la alții. Este foarte important să ai curaj, dacă nu ai experiența necesară.

Credeți că în birourile de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu ajung informațiile conforme cu realitatea?

N. V.: Este foarte posibil. Nu stiu cum funcționează și cum circulă informația. Ce știu e faptul că suntem lipsiți de pragmatism. Cred că vorbim prea mult, în timp ce nu facem nimic. Și cu organizarea suntem departe. De organizare ține totul. Lucrurile se pot regla în România.

Nu avem oameni potriviți în locuri potrivite?

N. V.: Se pot găsi. Acum, sunt oameni buni în eșaloanele trei, patru, cinci, dar care sunt păstrați acolo până se hotărăsc să plece din sistem…

Eșaloanele unu și doi?

N. V.: Îmi asum și am curajul de a afirma că lucrurile ar putea să funcționeze bine. Eșaloanele unu și doi ne vulnerabilizează. Noi suntem sufocați de foarte multe acțiuni. Nu suntem evaluați corespunzător ca număr de personal, legislația trebuie reglementată. Avem nevoie de un cadru clar, coerent pe care să poți acționa.

Foto: Ciobanul Nicolae Bot, cel care a descoperit porcul mistreț infectat

Interviu realizat de Cătălin Cojocaru